in lucru

Profesorul unei universitati importante si-a provocat studentii sa raspunda la urmatoarea intrebare: „Dumnezeu a creat tot ceea ce exista?” Un student a raspuns ferm: „Da!” Profesorul a pus o noua intrebare: „Daca Dumnezeu a creat totul inseamna ca el l-a creat si pe diavol. Si de vreme ce acesta exista (asa cum putem observa in propriile noastre actiuni), inseamna ca Dumnezeu e cel rau? Studentul nu a putut raspunde la acesta supozitie, lasand profesorul sa concluzioneze ca el a „demonstrat” ca „credinta in Dumnezeu” este o poveste pentru copii, deci prea putin credibila. Un alt student a ridicat mana si a cerut sa puna o alta intrebare. Studentul s-a ridicat in picioare si a intrebat: „D-le Profesor, starea de frig exista?” „Bininteles!”, i-a raspuns profesorul. „Ce fel de intrebare este aceasta?”, a continuat profesorul… Cu siguranta ca exista, nu ti-a fost frig, n-ai tremurat niciodata? Proaspatul student raspunse: „De fapt starea de rece nu exista. In concordanta cu legile fizicii, ceea ce noi consideram rece reprezinta de fapt absenta caldurii. Orice lucru poate fi obiect de studiu atata vreme cat transmite energie (caldura). Zero absolut reprezinta absenta totala a caldurii, dar starea de rece nu exista. Ce am facut noi este doar sa cream un termen care sa descrie ce simtim cand nu primim caldura in organism.” Si, continua studentul, „intunericul exista”? „Bineinteles!” raspunse profesorul. De aceasta data studentul zise: „Va inselati din nou, domnule Profesor. Nici intunericul nu exista. Ceea ce exista de fapt este doar absenta luminii. Lumina poate fi studiata, intunericul nu. Nici nu poate fi fractionat intunericul, lumina da. O simpla raza de lumina alunga intunericul pe suprafata pe care ajunge raza de lumina. Intunericul este un termen inventat de oameni pentru a descrie ce se intampla cand nu avem lumina. In sfarsit studentul il intreba pe profesor, Domnule Profesor, exista raul absolut?” profesorul ii raspunde „Bineinteles ca exista, dupa cum am mentionat la inceputul discutiei, vedem violuri, crime, violenta peste tot in lume, toate acestea sunt intruchiparea raului.” Studentul raspunse ” Domnule profesor, raul absolut nu exista. La fel cum am demonstrat in celelalte doua cazuri, raul absolut este un termen creat de om pentru a descrie rezultatul absentei lui Dumnezeu in inima omului. Dupa toate acestea, profesorul isi dadu jos palaria si nu mai spuse nimic. Numele acestui tanar este ALBERT EINSTEIN. Presedintele Oracle Lawrence Ellison, presedintele Oracle a tinut urmatorul discurs studentilor care au terminat facultatea Yale. N-a putut sa-si termine discursul deoarece a fost dat jos de pe scena. Daca ma uit la voi nu vad nici un viitor fericit, nu vad nici un director proeminent. Acuma sigur sunteti bulversati. Asta e normal. Totusi, va puteti intreba, cum vin eu Larry Ellison, care n-am terminat facultatea ca sa va judec pe voi, studentii celei mai renumite facultati? Stati sa va explic. Deoarece eu, Lawrence Ellison, al 2-lea cel mai bogat om a planetei, am cazut la facultate si voi nu. Deoarece Bill Gates, cel mai bogat om al planetei a cazut la facultate si voi nu. Deoarece Paul Allen, al 3-lea cel mai bogat om al planetei a cazut la facultate si voi nu. Si deoarece Michael Dell, care momentan este doar pe locul 9, a cazut si el de la facultate si voi nu. Si domnul respectiv este in ascensiune. Acuma sunteti foarte bulversati. Si asta este foarte normal. Dati-mi voie sa va incurajez, n-ati terminat degeaba facultatea si n-ati facut degeaba rost de o diploma. N-ati pierdut 5 ani degeaba, ati invatat sa munciti pentru bani putini, sa va faceti cunostinte si sa faceti cunostinta (mai deaproape) cu cuvantul TERAPIE. Toate acestea sunt foarte utile. O sa aiba lumea nevoie si de salahori ca voi. O sa aveti nevoie de cunostinte, de programare la terapie la un psiholog. Fiindca voi n-ati cazut la facultate n-o sa fiti niciodata printre primii 10 cei mai bogati oameni de pe pamant. Si va trebui sa va impacati cu un salar patetic de 200.000 dolari pe an, unde salariul il veti primi de la un fost coleg de facultate care a cazut la examene si a fost dat afara. Acuma, probabil va ganditi daca mai e vreo speranta pentru voi? Nici o sansa. Voi sunteti deja pierduti. deja aveti creierul distrus in proportie foarte mare, irecuperabila. Acu’ ma adresez celor care inca nu au terminat facultatea: LASATI BALTA FACULTATEA, FACETI-VA BAGAJELE SI PLECATI! Nu reveniti! Indepliniti-va visurile! Fiindca sigur va spun ca daca vi se distruge creierul veti disparea mai repede de pe scena afacerilor, decat dispar eu acuma de pe aceasta scena datorita agentilor de paza …..” Inaltimea unei cladiri INTREBARE LA UN EXAMEN DE FIZICA LA UNIVERSITATEA DIN COPENHAGA: CUM SE POATE MASURA INALTIMEA UNEI CLADIRI CU UN BAROMETRU? Raspuns student: Se masoara lungimea barometrului, se leaga barometrul cu o sfoara si se coboara de pe acoperisul cladirii; inaltimea cladirii = lungimea barometrului + lungimea sforii. Studentul a fost dat afara de la examen. Studentul a facut contestatie, care a fost acceptata pentru ca s-a considerat ca intrebarea nu impunea o anumita solutie. Dar cum raspunsul sau nu putea edifica examinatorul asupra cunostintelor de fizica dobandite la cursul respectiv, o noua examinare a avut loc. Raspuns student: Se arunca barometrul de pe cladire si se masoara timpul pana la impactul cu solul. Inaltimea cladirii = (g*t2)/2. Examinatorul solicita o alta solutie. Raspuns student: Daca este o zi insorita, se aseaza barometru pe cladire si se masoara umbra de pe sol. Cunoscand lungimea barometrului si a umbrei, totul se reduce la o simpla problema de asemanare.Examinatorul solicita o alta solutie. Raspuns student: Se leaga barometrul cu o sfoara si este lasat sa oscileze liber la sol si pe cladire. Cum perioada de oscilatie depinde de acceleratia gravitationala (g), se poate masura inaltimea cladirii in functie de variatia „g”. Examinatorul solicita o alta solutie si atrage atentia studentului ca este ultima sa sansa. Raspuns student: Solutia pe care o asteptati de la mine banuiesc ca este masurarea presiunii la sol si pe cladire – presiune care variaza cu inaltimea – si determinarea inaltimii cladirii in functie de variatia de presiune. Dar aceasta este o solutie de-a dreptul plicticoasa, de aceea va mai propun una: Se poate propune administratorului cladirii un targ avantajos: Imi puteti spune in schimbul acestui frumos barometru care aste inaltimea cladirii…? Studentul acesta a fost Nils Bohr, singurul absolvent al universitatii din Copenhaga laureat al premiului Nobel. Ce spuneau atunci… „Calculatoarele viitorului nu vor cantari mai mult de 1,5 tone.” –Popular Mechanics prognozand nemilosul progres al stiintei, 1949 „Cred ca exista o piata mondiala pentru poate cinci calculatoare.” –Thomas Watson, presedintele IBM, 1943 „Am calatorit de-a lungul si de-a latul tarii asteia si am vorbit cu cei mai buni oameni si pot sa va asigur ca procesarea datelor este o furie care nu va rezista pana la sfarsitul anului.” –Editorul responsabil cu cartile de afaceri la Salonul de Inventii, 1957 „Dar… la ce e bun?” –Un inginer de la Divizia Sistemelor Computerizate Avansate ale IBM, 1968, comentand pe marginea microcipului. „Nu exista vreun motiv pentru care cineva ar vrea un calculator in casa lui.” –Ken Olson, presedinte fondator al Digital Equipment Corp., 1977 „Acest ‘telefon’ are prea multe lipsuri pentru a fi considerat in mod serios un mijloc de comunicatii. Dispozitivul nu are in principiu valoare pentru noi.” – Comunicat al Western Union, 1876. „Aceasta cutie muzicala fara fir nu are vreo valoare comeciala imaginabila. Cine ar plati pentru un mesaj trimis nimanui anume?” –Asociatii lui David Sarnoff raspunzand solicitarilor pentru a investi in radio in anii 1920 „Conceptul e interesant si bine pus la punct, dar pentru a obtine mai mult decat nota 7 ideea trebuie sa fie realizabila.” –Un profesor de management de la Universitatea Yale raspunzand hartiilor lui Fred Smith care propunea un serviciu de livrare peste noapte de incredere. (Smith a fondat ulterior Federal Express Corp.) „Cine dracu’ vrea sa auda actorii vorbind?” –H.M. Warner, Warner Brothers, 1927. „Sunt doar bucuros ca va fi Clark Gable care o sa moara de necaz si nu Gary Cooper.” –Gary Cooper pe marginea deciziei de a nu accepta rolul principal in filmul „Pe aripile vantului” „Nu ne place sunetul lor, iar chitarile nu mai sunt la moda.” –Decca Recording Co. respingandu-i pe The Beatles, 1962. „Masini zburatoare mai grele decat aerul sunt imposibile.” –Lord Kelvin, presedintele Societatii Regale, 1895. „Asa ca ne-am dus la Atari si am spus ‘Mai, noi avem o chestie extraordinara facuta chiar cu cateva din piesele voastre, ce-ati zice daca ne-ati asigura fondurile? Sau daca nu, oricum vi-l dam. Vrem doar s-o facem .. Platiti-ne salariul, venim sa lucram pentru voi.’ Si au zis nu. Si atunci ne-am dus la Hewlett Packard care au zis ‘Mai, n-avem nevoie de voi. N-ati terminat colegiul inca.'” –Fondatorul Apple Computer Inc., Steve Jobs, in incercarea de a atrage atentia lui Atari and HP asupra calculatorului personal al lui si al lui Steve Wozniak. „Profesorul Goddard nu cunoaste relatia dintre actiune si reactiune si nici nevoia de avea ceva mai bun decat un aspirator impotriva caruia sa reactionezi. Se pare ca ii lipsesc cunostintele elementare predate zilnic la liceu.” –Editorial din 1921 al ziarului New York Times despre revolutionarele idei ale lui Robert Goddard in legatura cu rachetele. „Sa foram pentru petrol? Adica sa foram in pamant pentru a gasi petrol? Esti nebun!” –Foratorii pe care Edwin L. Drake a incercat sa ii angajeze pentru a fora pentru petrol in 1859. „Avioanele sunt jucarii interesante dar fara valoare militara.” –Maresalul Ferdinand Foch, profesor de strategie, Ecole Superieure de Guerre. „Tot ceea ce se poate inventa s-a inventat.” –Charles H. Duell, membru al Salonului de Inventii al S.U.A., 1899. „Teoria lui Louis Pasteur cu bacteriile este ridicola fictiune.” –Pierre Pachet, profesor de fiziologie la Toulouse, 1872 „640 KB ar trebui sa fie de ajuns pentru toata lumea.” – Bill Gates, 1981

Martisoare cu dragoste

Am primit inca de saptamana trecuta pe mail o fotografie cu primele tarabe de martisoare din anul acesta. M-au bucurat micile creatii colorate si senine… si mi-am amintit ca, in anii trecuti, martisoarele nu apareau atat de devreme pe strazile oraselor noastre! Este un obicei frumos si incarcat de magie, acela de a oferi martisoare la inceputul primaverii. Acum parca e si mai emotionant un martisor, cu puterea sa de a ne dezgheta emotiile in vremuri atat de reci si dure, cum sunt acestea pe care avem prilejul sa le traim.

Un vechi proverb spune: micile detalii, marile adevaruri! Parafrazand, cred ca putem accepta ca micile gesturi fac marile bucurii ale vietii! Conteaza, intr-adevar, foarte mult conditiile de viata, grijile cotidiene legate, in primul rand, de bani, starile de neliniste si de ingrijorare care se raspandesc, in ultimul timp, ca o epidemie ciudata, restrictiile care au inceput sa devina ceva firesc, chiar pentru cele mai expansive si exuberante persoane…Cu toate astea, viata ne invata ca dupa iarna urmeaza primavara…dupa ploaie, revine soarele…De aceea, cred ca o doza de speranta si incredere nu este o tampenie de gandire pozitiva teoretica, ci este, sau poate deveni, o solutie practica, pe care meritam sa o exersam in fiecare zi.

Acum avem si oportunitatea pe care ne-o ofera un obicei romanesc extraordinar. Va invit sa oferiti martisoare cu generozitate, insotindu-le de speranta ca avem impreuna puterea sa depasim problemele, prin incredere, creativitate si perseverenta!

Tu si lumea din jur

Pentru foarte multi dintre noi viata este un joc cu suma pozitiva. Toti putem castiga, daca stim cum sa o facem’.

Dar cum sa facem? In loc sa stam si sa inghitim ceea ce ni se serveste, ce ne da mass media, ce ne dau guvernantii, ce ne da mediul in care traim, in loc sa luam totul de-a gata si sa ne plangem de ce avem (bani putini, mizerie, nesimtire, minciuna si coruptie), trebuie sa luam atitudine, sa punem osul la treaba si sa miscam lucrurile. Sa ne implicam! De la a face curat pe scara sau a sapa in gradina comuna din spatele blocului pana la a ajuta un batran sa treaca strada; de la a vota pana la a continua sa ne dezvoltam si sa ne luminam mintile, ca apoi sa le dam si altora din intelepciunea noastra. Oamenii se imbogatesc nu atunci cand tin totul doar pentru ei, ci atunci cand dau si altora din ce au, fie ca e vorba de o bucata de paine sau de o idee valoroasa.

Lucrurile stau pe loc cand noi stam pe loc, cand mintea noastra nu creeaza nimic pozitiv. In loc sa ne plangem, putem inventa solutii; in loc sa asteptam, putem sa facem un pas. Cat de mic. Exemplul nostru va fi urmat si de altii.

Creion sau tastatura

Am multe cunostinte care spun ca nu pot sa scrie absolut nimic direct pe calculator. Nu au pic de inspiratie, monitorul ii inhiba si ii oboseste. Am chiar mai multe cunostinte, insa, care nu au nici o problema sa faca asta. Multi dintre ei sunt nevoiti, din cauza locului de munca, sa petreaca ore intregi in fata calculatorului in fiecare zi, asa ca pentru ei a devenit o obisnuinta si chiar o placere sa scrie in fata monitorului. M-am tot gandit si m-am tot analizat incercand sa ma plasez in una dintre cele doua categorii. Mi-am dat seama ca pentru mine calculatorul este o necesitate, ca mi-a provocat un pic de dependenta si ca, uneori, e chiar o sursa de distractie. Mi-am mai dat seama, insa, ca tot ce tine de sensibilitate, de emotii, de profunzimea gandirii se petrece, cel putin in cazul meu, undeva departe de ‘prietenul’ meu inert, calculatorul. Marturisesc ca nu am mai scris de ceva timp pe foaie din comoditate, din graba si chiar din lene. Nu mi-a placut niciodata sa transcriu si nimeni nu mai primeste lucrari scrise de mana. Am recitit din lucrarile scrise in ultima vreme si am simtit ca le lipseste exact implicarea de care vorbeam mai sus, bucatica din tine pe care o pui in fiecare text pe care il scrii. Calculatorul traseaza o bariera intre mine si el. Nimic personal, nici o emotie, nici o traire nu trece de ea. Poate ca acesta este motivul pentru care intotdeauna voi lua creionul in mana pentru a scrie despre ceva drag, pentru a ma lasa furata, pentru a fi una cu scrierile mele.

banc

A fost odata o fata frumoasa, dar avea un defect: ii mirosea gura. Nu putea sa-si faca prieteni, deci nu putea sa guste din fructul dragostei si asta o cam intrista.Nu stia ce sa mai faca si pentru sfaturi apeleaza la mama-sa.Mama-sa-i zice:
-Fata mamii, daca te-ntreaba vreun baiat ceva da si tu din cap poate nu-si da seama si-l imbrobodesti.
Zis si facut. se gateste fata noastra si pleaca la discoteca. Vine un tanar s-o intreaba:
-Domnisoara, dansati?
-Ih-hm.
Danseaza ei , o pipaie asta…
-Nu vii pe la mine sa bem o cafea?
-Ih-hm.
Pleaca la el beau cafeaua, asculta niste muzica…Si tipul ii propune:
-Ne-o punem?
-Ih-hm.
-Bai, tu esti muta?
-Nu!
-Te-ai basit?
-Nu!
-Iar te-ai basit?!

Cum sa ceri o crestere salariala..?

Cerere angajat

Draga Sfule,

Ficare dintre angajatii companii noastr, suntm frm dvotati atat dumnavoastra cat si intrprindrii.

Vrm profitabilitat, rntabilitat, dar suntm si noi oamni si avm nvoi.
Bazandu-n p intlgra dumnavoastra, astptam ngocira contitiilor d munca.
Cel bun !

Raspuns Sef

Continuă să citești Cum sa ceri o crestere salariala..?